Distragerea atenției la volan: obiceiuri periculoase și supraîncredere în rândul șoferilor

Doar 8% dintre șoferi evită distragerea atenției la volan, deși majoritatea cred că sunt mai atenți. Studiu despre riscurile obiceiurilor cotidiene și consecințele accidentelor.

Doar 8% dintre șoferi afirmă că evită complet orice distragere de atenție la volan, deși majoritatea recunosc că își pierd adesea concentrarea și totuși cred că sunt mai atenți decât ceilalți. Acesta este principalul rezultat al unui nou studiu Mercury Insurance, care evidențiază un decalaj între comportamentul real și autopercepția conducătorilor auto din SUA.

În medie, respondenții au recunoscut zece acțiuni distragătoare diferite în ultimul an. Acestea depășesc cu mult utilizarea smartphone-ului. Obișnuințele cotidiene domină lista – băutul, mâncatul, ajustarea navigației, conversațiile hands-free sau pur și simplu alunecarea în gânduri personale. Unele dintre cele mai frecvente comportamente par rutiniere: aproape 80% beau în timp ce conduc, iar aproximativ 70% ajustează navigația sau se întind după obiecte din interiorul vehiculului.

Această problemă contează pentru că șoferii subestimează în mare măsură riscul. Dintre cei care au raportat peste 20 de acțiuni distragătoare, 69% încă se consideră mai atenți decât șoferul mediu. În general, 68% cred că pot face mai multe lucruri în siguranță în timp ce conduc.

Consecințele sunt măsurabile. Potrivit Administrației Naționale pentru Siguranță în Trafic Rutier din SUA (NHTSA), conducerea distrată continuă să cauzeze mii de decese anual. În 2023, 3.275 de persoane au fost ucise și peste 324.000 rănite în accidente care au implicat distragerea atenției. Datele preliminare pentru 2024 indică încă peste 3.200 de decese. Autoritățile notează și că astfel de cazuri sunt probabil subraportate, deoarece distragerea atenției nu este întotdeauna înregistrată după un accident.

Distragerea atenției nu se limitează la utilizarea telefonului. Experții disting între distragerea vizuală, manuală și cognitivă – ceea ce înseamnă că șoferii pot privi în altă parte, își pot lua mâinile de pe volan sau pur și simplu își pot pierde concentrarea mentală. Nici sistemele hands-free nu elimină riscul, deoarece nu reduc încărcătura cognitivă.

Modele similare apar și în afara SUA. În Germania, studiile arată că peste jumătate dintre șoferi se angajează în mod regulat în comportamente distragătoare, cu rate care depășesc 70% în rândul șoferilor mai tineri. În același timp, mulți tind să atribuie situațiile periculoase altora, nu propriilor acțiuni, consolidând același decalaj de supraîncredere.

Concluziile Mercury sugerează că pericolul real nu constă în comportamente extreme rare, ci în obiceiurile rutiniere pe care șoferii nu le mai percep ca fiind riscante. Combinate cu o supraîncredere persistentă, aceste distrageri cotidiene rămân un factor cheie care influențează rezultatele în materie de siguranță rutieră.