De la berlină la SUV-uri: ascensiunea formatului înalt pe piața auto

Analizăm evoluția caroseriei auto: de la berlină la SUV-uri și crossoverele care domină piața. Cu date KBA, ICCT, JATO, IEA și tendințe în segmentul electric.

Istoria caroseriei auto începe cu mult înainte ca automobilul să devină un mijloc de transport de masă. Primele denumiri și forme au fost moștenite din epoca vehiculelor cu tracțiune animală: faeton, landaulet, berlină, torpedo. În primele decenii ale automobilului, caroseriile deschise dominau, așa cum o arată relatările despre faeton și torpedo, răspândite la începutul secolului XX. Caroseriile închise erau mai degrabă excepția decât regula.

Asta s-a schimbat treptat pe măsură ce tehnologia a evoluat, iar așteptările legate de confort și protecție la intemperii au crescut. Caroseriile închise au început să ia locul celor deschise, iar în acest interval s-a impus sedanul. Definirea prin arhitectura în trei volume, cu separare clară între compartimentul motor, habitaclu și portbagaj, l-a consacrat pe piețele anglofone drept sedan sau saloon, iar în spațiul german ca Limousine. După Al Doilea Război Mondial, răspândirea caroseriei tip ponton (Pontonkarosserie) a fixat sedanul ca standard pentru automobilele de pasageri.

Timp de decenii, sedanul a fost norma, îmbinând practicitatea, comportamentul previzibil și utilizarea largă. În paralel, s-au dezvoltat alte formate – breakuri, hatchback-uri, mai târziu monovolume – ca expresie a nevoii de versatilitate. Surse analitice notează că spre finalul secolului XX și începutul secolului XXI rolul berlinei a început să scadă, iar silueta în sine a devenit treptat marginală față de segmentele emergente; privită din această perspectivă, berlină nu mai poate fi considerată etalonul universal.

Ruptura decisivă a venit odată cu ascensiunea SUV-urilor și crossoverelor. Sursele în limba germană trasează clar diferența dintre vehiculele de teren tradiționale (Geländewagen) construite pe șasiu tip scară (Leiterrahmen) și SUV-urile ori crossoverele bazate pe caroserie autoportantă (selbsttragende Karosserie). În același timp, aceste surse subliniază că terminologia se estompează adesea, iar granița dintre SUV și crossover este, nu o dată, o chestiune dictată de marketing mai degrabă decât de definiții inginerești riguroase.

Statisticile recente ilustrează dimensiunea tranziției. În Germania, datele Autorității Federale de Transport Rutier (KBA) indică faptul că aproximativ 30% dintre autoturismele nou înmatriculate aparțin segmentului SUV. La nivel european, tendința este și mai pronunțată: potrivit International Council on Clean Transportation (ICCT), SUV-urile și vehiculele de teren au reprezentat circa 48% din înmatriculările noi în 2023, iar datele JATO arată că ponderea a urcat la 54% în 2024, un nivel record. Evoluții similare se văd în țări precum Elveția, unde cota SUV-urilor a crescut de la sub 20% la peste jumătate din piață în puțin mai mult de un deceniu.

Același tipar se regăsește pe piața mașinilor electrice. Agenția Internațională a Energiei (IEA) arată că în 2023 aproximativ două treimi dintre modelele exclusiv electrice disponibile la nivel global erau SUV-uri. Aceasta sugerează că preferința pentru siluete mai înalte și garda la sol mărită s-a păstrat și în era electrificării.

Prognozele cantitative, publice, care să indice un singur tip de caroserie dominant pentru viitor, rămân limitate. Totuși, coroborarea datelor de înmatriculare, a ofertei de modele și a dinamicii pieței conduce la o concluzie limpede: SUV-urile și crossoverele au devenit deja forma centrală a automobilului contemporan și își consolidează poziția. După o lungă evoluție – de la tiparele derivate din trăsuri până la sedanul standard al secolului XX – industria a intrat într-o etapă în care formatul înalt definește automobilul de masă.